În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani Țara Hațegului era o insulă tropicală în Oceanul Tethys. Pe această insulă cu vegetație bogată și dominată de vulcani activi, trăiau dinozauri, reptile zburătoare și alte animale interesante. Urmele acestora se găsesc astăzi mai ales pe traseul Valea Dinozaurilor și sunt explicate în punctele de vizitare ale Geoparcului. O parte dintre acestea conțin și reconstrucții ale dinozaurilor hațegani: La Casa Geoparcului din orașul Hațeg se găsește reconstrucția lui Balaur bondoc, la Casa pentru Știință și Artă a Geoparcului din satul General Berthelot se află două reconstrucții – Magyarosaurus dacus și Zalmoxes robustus, iar la Casa Dinozaurilor Pitici din satul Sânpetru se află o reconstrucție a lui Elopteryx nopcsai.
Dinozaurii din Haţeg se cunosc de peste un secol. În perioada scursă de la prima lor semnalare până în prezent, cunoştinţele noastre legate de aceşti „giganţi pitici” au suferit o continuă dezvoltare devenind din ce în ce mai numeroase şi mai de încredere. Astăzi putem reconstitui destul de fidel viaţa dinozaurilor din insula Haţeg.
Vârsta dinozaurilor din Haţeg a fost multă vreme relativ incertă, cu toate că majoritatea cercetătorilor le plasau acum 60 – 70 de milioane de ani (la sfârşitul perioadei cretacice). Ultimele studii bazate pe analiza resturilor de plante din rocile ce conţin fosile de dinozauri arată că dinozaurii din Haţeg au trăit într-adevăr foarte aproape de sfârşitul perioadei cretacice, moment în care în lume dinozaurii, alături de numeroase grupe de organisme, au dispărut. Aceştia pot fi consideraţi deci unii dintre ultimii dinozauri de pe Pământ, aproape martori ai extincţiei acestui grup de animale ce a dominat continentele timp de peste 150 de milioane de ani.https://turismretezat.ro/povestea-pamantului/dinozaurii-pitici-din-insula-hateg/
De ce erau pitici dinozaurii din Haţeg?
În acele vremuri Pământul era într-o continuă transformare. Uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau insule care, activate de mișcările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul, care pe atunci se afla pe unde este Marea Mediterană de astăzi.
Rupţi de continent, dinozaurii erau ca niște naufragiaţi care au invăţat să supravieţuiască cu puţinul pe care îl aveau.
După ce Insula Haţegului s-a desprins din continent, animalele de aici au fost nevoite să se adapteze condiţiilor de viaţă dintr-un spaţiu mai restrâns, cu resurse de hrană mai puţine. Şi acesta a fost şi una din cauzele care au făcut ca dinozaurii să ajungă în timp să fie mult mai mici decât rudele lor care au rămas pe continent.
Acest fenomen este numit de specialişti: nanism insular. Şi se pare că nu este întâlnit în natură atât de rar pe cât am putea crede. Într-o situaţie asemănătoare s-au aflat şi elefanții din insulele mediteraneene Malta, Cipru și Creta.
Pe urmele dinozaurilor pitici De câţiva ani, alături de atracţiile turistice „clasice” din Ţara Haţegului şi-au făcut loc în preferinţele vizitatorilor săi şi cele care amintesc de tărâmul dinozaurilor. Primele fosile de dinozauri au fost descoperite aici la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către Franz Nopcsa (1877 – 1933), savantul care a revoluţionat paleontologia. Ouă de dinozaur.
Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului Nopcsa, descendent al unei vechi familii nobiliare din Transilvania, a luat „oasele de urieşi” găsite la marginea satului Sânpetru şi le-a studiat la Viena. Până la finalul vieţii sale omul de ştiinţă a descoperit şi clasificat nouă specii de dinozauri. De-a lungul timpului, au fost găsite în Ţara Haţegului, întâmplător sau în timpul activităţilor ştiinţifice, o mulţime de alte fosile. La începutul anilor 2000 a fost înfiinţat Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, coordonat de Universitatea din Bucureşti, cea care derulează de patru decenii activităţi de cercetare în zonă. Balaurul bondoc.
Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului Geoparcul dinozaurilor a ajuns în patrimoniul UNESCO Geoparcul cuprinde mai multe puncte de vizitare, expoziţii şi trasee turistice destinate cunoaşterii dinozaurilor. Este suprapus oraşului Haţeg şi comunelor Baru, Bretea Română, Densuş, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântămăria Orlea şi Toteşti. Din 2015, zona Ţării Haţegului a intrat în patrimoniul cultural mondial, ca Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului. Casa geoparcului.
Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului „Acum 70 de milioane de ani, actualul teritoriu al geoparcului era parte dintr-o insulă tropicală populată de dinozauri. Dar nu orice fel de dinozauri, ci unii pitici, ierbivori şi carnivori, cunoscuţi în lumea ştiinţifică drept dinozaurii pitici din Transilvania. Când au văzut fosilele, oamenii locului le spuneau oase de urieşi. Nu mai puţin de 10 specii de dinozauri, cuiburi cu ouă de dinozaur, dar şi fosile de reptile, păsări şi mamifere ce trăiau în acele vremuri au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului”, informează reprezentanţii Geoparcului.
Citeste mai mult: adev.ro/qzia5m
