Toamnă Culturală Românească

??”Roemenen uit Roeselare vzw” are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției “Toamnă Culturală Românească ” – Ediția I, pe data de 1 octombrie 2022 la ora 13.00. 

Expoziția va fi deschisă pe 1 si 2 octombrie 2022 între orele 13.00 – 18.00 la 

“Dienstencentrum Schiervelde”: Schierveldestraat 55, 8800 Roeselare. Aceasta va reuni expoziții de fotografii ale patrimoniului cultural și ale satului românesc, costume populare și obiecte tradiționale, lectură de proză și poezie, recitaluri de muzică românească și un atelier de pictură pe linguri de lemn.

La deschidere vor fi prezenți Excelența Sa doamna ambasador Andreea Păstârnac, oficiali ai primăriei orașului Roeselare și membri ai comunității românești din Belgia.

Evenimentul este organizat cu sprijinul: Ambasada României în Regatul Belgiei și Institutul Cultural Român din Bruxelles,

Parteneri media: Ziarul de Belgia și Timpul Bruxelles


PROGRAMUL EXPOZIȚIEI:


01 octombrie 2022
13.00 – Deschiderea evenimentului;
14.00 – Introducere Excelența Sa doamna ambasador Andreea Păstârnac ;
15.00 – Lectură – proză și poezie cu Estera Nicoara și Ilona Adelaida Duta ;
16.00 – Recital de muzică populară: Mădălina-Andreea Bucur și Florian Popa;
17.00 – Proiecție video și prezentare de costume tradiționale cu Dana Voiculet și Baciu Camelia.


02 octombrie 2022

14.00 – Recital de muzică ușoară: Mădălina-Andreea Bucur și Florian Popa;
15.00 – Recital de muzică populară: Maria Vartolomei;
16.00 – “Șezătoare – Povești cusute cu acul” – proiecție video și prezentare de
costume tradiționale cu Dana Voiculet.
17.00 – Lectură pentru copii: Biblioteca Prichindeilor din Belgia cu Anamaria Hărănguș Vition și Atelier de pictură pe linguri de lemn: Iacobs Art&Craft cu Daniela M Iacob;

În cadrul expoziției puteți vedea:


Masterpieces of the Romanian Cultural Heritage

Expoziția ‘Masterpieces of the Romanian Cultural Heritage’ este realizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), cel mai important muzeu al statului român. Muzeul deține obiecte de patrimoniu, cu valoare istorică inestimabilă, descoperite pe teritoriul actual al României din timpuri preistorice și până în perioada contemporană, ilustrând evoluțiile culturale înregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice în spațiul geografic al României de azi.
Expoziția prezintă prin fotografii o selecție a unor piese semnificative din patrimoniu MNIR, alese pentru a ilustra fiecare dintre epocile trecute, de la „Gânditorul” culturii Hamangia, dezgropat la sud-estul orașului Cernavodă, România, până la coroana de oțel a regilor României, de la Neolitic până la perioada interbelică – o circumnavigare a trecutului românesc.
“Firul roşu, călăuzitor, este cel al împletirii şi influenţării reciproce a civilizaţiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creaţie şi adaptare ce au ca finalitate crearea unei identităţi culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene, într-un spaţiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca ‘Ultima Frontieră a Romanităţii’ ”, precizează MNIR.
Expoziția, formată din 29 panouri + 1 panou de prezentare, cu dimensiunea de 200/70cm, se doreşte a fi un “exerciţiu de înţelegere a unei civilizaţii actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european”. (MNIR)

În ultimii ani, expoziții reprezentând moștenirea culturală a României au fost prezentate în Spania, Belgia, Turkmenistan, Ungaria, susținute de ambasadele României, de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român.


Costumul popular românesc

Theodor Vasile

Costumul popular românesc reprezintă una dintre mărturiile de seamă ale culturii acestui popor. De-a lungul istoriei, piesele de bază s-au menținut, iar progresul s-a remarcat mai ales în înfrumusețarea ținutei și mai puțin în schimbările croielii. În cele ce urmează, poți afla câteva lucruri despre istoria portului popular românesc, care sunt elementele unei ținute tradiționale, precum și cum arată costumul popular în diferite zone ale țării.

Costumul popular românesc își are rădăcinile în portul strămoșilor daci, geți și traci și se aseamănă cu cel al altor popoare din Peninsula Balcanică. Cea mai veche mărturisire iconografică a felului în care se îmbrăcau oamenii din spațiul românesc a fost descoperită în zona Craiovei, sub forma unor figurine ceramice care datează din neolitic (10.000-4.500 de ani î.Hr.), din epoca pietrei. Pe aceste statuete se disting desene ale croiului pieselor de bază: cămașa, catrința, opregul cu ciucuri. 

Alexandru Odobescu, autorul unui tratat de istoria arheologiei, remarca, la mijlocul secolului al 19-lea, că există numeroase similitudini între costumul popular românesc și cel al dacilor, așa cum este reprezentat el pe Columna lui Traian de la Roma. În acele reprezentații, cămașa cu mâneci lungi era strânsă la mijloc și crestată la poale pe ambele părți, ițarii și opincile acopereau picioarele, iar sarica atârna pe umeri. Femeile erau portretizate purtând văluri similare maramelor româncelor. Mai târziu, într-un document descoperit în piatră în zona Adamclisi, reîntâlnim cămașa încrețită la gât și fota. 

Mai târziu, în epoca bronzului, dovezile arheologice atestă salbele purtate la gât și cusăturile de pe haine. Pânza era cusută de bătrânele satului în casă, la războiul de țesut. Începând cu secolul al 20-lea, apar pânzele fine, iar după anii ‘40, marchizetul, o pânză industrială. 


Bucătărie, produse de larg consum și delicatese specifice sau reprezentative pentru România

http://Roberto Sorin

Mult timp considerată în umbra marilor tradiții gastronomice ale lumii, bucătăria românească începe în ultima vreme să fie din ce în ce mai apreciată.

Istoria bucătăriei românești este, cum e și firesc, strâns împletită cu istoria țării și un rezultat al poziției sale geografice. Așezată la intersecția drumurilor între Apus și Răsărit, bucătăria românească este una de sinteză, între cea balcanică și cea central europeană, fără ca aceasta să însemne că nu există elemente de autenticitate. Un periplu prin diferitele zone ale țării, întreprins deja de mulți chefi dornici să descopere gusturi românești străvechi a scos la iveală rețete păstrate din generație în generație, de multe ori doar pe cale orală.

Din cele mai vechi timpuri, ocupatiile de baza ale romanilor au fost agricultura, cresterea animalelor si vanatoarea, astfel ca bucataria romaneasca s-a bucurat mai tot timpul de o gama variata de produse vegetale, produse din carne si lactate traditionale. Consemnările istorilor antici păstrează informații despre modul de a se hrăni al dacilor: carne friptă pe jar, vânat, legume fierte, fructe, miere, vin gros și parfumat. Popoarele cu care am intrat în contact au contribuit fiecare la îmbogățirea bucătăriei românești. Borșurile și mâncărurile de legume reprezintă influența vecinilor de la sud sau de la est. Pilafurile, ciulamaua, tocăniţa, tuslamaua, musacaua, ghiveciul, zacusca, ardeii umpluți, pe lângă baclava sau sarailie sunt mâncăruri care atestă contactul cu civilizațiile greacă, bulgară sau turcă. Gastronomia imperiului austro-ungar a influențat zona Ardealului și Banatului și, cu anumite limite, Bucovina.

Astăzi, chefii sunt interesați deopotrivă de gusturile românești, dar nu ignoră nici ceea ce se întâmplă la nivel planetar. Avem preparate gătite la sous-vide, am adoptat cu entuziasm pizza, pastele, lasagna, clienții doresc preparate asiatice, mese servite în stil japonez și rafinamente franțuzești.

Este un câștig faptul că astăzi bucătăria românească își redescoperă tradițiile, în timp ce se racordează la trendurile momentului, iar aceasta este una dintre cele mai puternice tendințe ale gastronomiei românești: atenți la trecut și cu privirea spre viitor.

Bucătăria românească și influențele occidentale

Bucătăria românească nu a stat numai cu fața spre Răsărit. Mai ales în Banat și Transilvania, aceasta a fost influențată de gastronomia austro-ungară. Ciorbele, adesea acrite cu zeamă de varză sau oțet, sunt drese cu ou și smântână. Papricașul, supa gulaș sunt feluri de mâncare prezente în această zonă. La fel, cârnații preparați în stil unguresc. Dar nu numai bucătăria din zona de vest a țării a suferit influențe occidentale, ci și cea din sud, din Muntenia. Datorită contactului frecvent cu civilizația franceză și italiană în secolul al 19-lea, multe feluri de mâncare specifice acestor țări ajung pe meleagurile autohtone (salata de boeuf, spre exemplu). Uneori, s-a întâmplat și viceversa. Celebra prăjitură Joffre este inventată de un român și adoptată cu brațele deschise de bucătăria franceză.

https://socatour.ro/ro/frumusetile-romaniei/cultura-si-traditie/bucataria-romaneasca-istorie-si-cultura-pe-farfurie-405: Toamnă Culturală Românească

Ceramică de Horezu

Ceramica Horezu este un tip unic de ceramică românească care este produsă în mod tradițional manual în jurul orașului Horezu din nordul Olteniei (județul Vâlcea), aproape de celebra Mănăstire Horezu. Reflectă multe generații de cunoștințe și abilități de dezvoltare a ceramicii, motiv pentru care măiestria ceramicii Horezu a fost înscrisă pe Listele Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în decembrie 2012.[1]

Producția este împărțită în procese de fabricație masculine și feminine. Prin urmare, oamenii extrag pământul, care este apoi curățat, tăiat, udat, frământat, călcat și amestecat – transformându-l în lut roșu pe care olarii îl formează într-o tehnică specială cu degetul care necesită concentrare, forță și agilitate. Fiecare olar are propria sa tehnică de modelare, dar fiecare respectă succesiunea procesului.[1] Femeile decorează ceramica modelată înainte de a arde cu tehnici și unelte speciale pentru a desena motive tradiționale. Abilitățile lor de a îmbina decorul și culoarea determină personalitatea și unicitatea acestor piese. Culorile sunt nuanțe strălucitoare de maro, roșu, verde, albastru și așa-numitul „Horezu ivory”. Olarii de la Horezu folosesc multe unelte tradiționale, cum ar fi un mixer pentru curățarea pământului, o roată de ceramică și un pieptene pentru modelare, un corn de taur scobit și un băț fin cu vârf de sârmă pentru decorare și o sobă cu lemne pentru ardere.

https://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page: Toamnă Culturală Românească

Event Details

Enter your Google Map API from the Theme Settings panel.

Leave a Comment

Event Details
Sponsors